Mocanița Sovata – în epoca aburului

TIPĂREȘTE

Unul din punctele de atracție turistică din stațiunea balneoclimaterică Sovata este plimbarea cu trenul pe linia ferată îngustă care are peste 100 de ani. Mulți dintre cei care vizitează Sovata își planifică o călătorie cu Mocănița, o întoarcere în timpurile trecute ale căilor ferate, mai ales că puține sunt locurile din România unde poți avea o asemenea experiență feroviară. Anul acesta condițiile medicale au pus în circulație micul tren abia din luna iulie.

Localizare. Pentru a găsi Mocănița trebuie să ajungem în orașul Sovata, ținem stânga la Primărie, urmăm str. Principală, depășim rondul din fața unui supermarket și după 130 m zărim un indicator cam șters (o locomotivă cu abur) către Gară. Adresa oficială este: str. Gara Mică nr. 3. Lângă clădirea gării există mai multe locuri de parcare, autoturismele putând fi lăsate și pe marginea străzii de acces.

Informații acces. Mocănița din Sovata circulă de trei ori pe zi, de la orele 11.00,14.00 și 17.00, de marți până duminică (luni închis). Prețul biletelor se încadrează între 40 lei/adult (14-65 ani) , persoanele peste 65 ani: 30 lei și 25 lei plătesc copii între 4-14 ani. Casieria se deschide la 9.30 (deși pe site scrie ora 8.00) și vinde bilete doar pentru ziua în curs.

Față de anii trecuți acum pe bilete se trece ora cursei și locul pe care trebuie să îl ocupi – e mult mai civilizat așa. Mi-au plăcut biletele de tren personalizate, format mare, care sunt taxate de un domn din staff în tren, după plecare.

Alte detalii. Noi am ajuns la gară puțin înainte de ora 10.00 și era deja o coadă măricică, doritorii vin de dimineață pentru a cumpăra bilete la prima cursă; noi am prins locuri la a doua cursă, cea de la ora 14.00 (cred că sunt circa 120 de locuri pe cursă). Probabil aceasta este situația în plin sezon turistic.

Măsuri anticovid: obligativitatea purtării măștii în tren (respectată parțial), anunțuri afișate în multe locuri din gară și vagoane, recipiente cu dezinfectant la fiecare capăt de vagon.

Întrucât biletele se vând cu loc nu este necesar să veniți cu foarte mult timp înaintea plecării garniturii, 10-15 minute sunt de ajuns pentru a identifica locurile și a face câteva fotografii.

În fiecare vagon veți găsi coșuri de gunoi; în tren nu se fumează. Vagoanele sunt prevăzute în dreptul ferestrelor cu folii din plastic rulate care se pot coborî în caz de ploaie.

În gară există coșuri de gunoi și două toalete ecologice care în momentul călătoriei noastre erau destul de curate.

Călătoria cu Mocănița

După ce soarele a trecut de miezul zilei am ajuns în gară, deja în jurul celor patru vagoane lumea era efervescentă, veselă, dornică de drum. Grupul nostru a ocupat două „compartimente” pe ambele laturi ale unui vagon, avantaj de care am profitat: la dus am mers pe o parte, apoi la întoarcere ne-am schimbat locurile pe partea cealaltă. De fapt, vagoanele sunt deschise, nu există delimitări, băncile sunt confecționate din lemn.

Până la sosirea locomotivei care staționa la 100 m distanță am făcut câteva fotografii cu trenulețul, gara (fostă magazie de mărfuri) și cu locomotiva Diesel care era trasă pe o linie alăturată. Între timp o doamnă simpatică cu portavoce trece din vagon în vagon și spune câteva cuvinte despre călătoria care urmează. Privesc cum micuța locomotivă cu aburi sosește pufnind și scrâșnind metalic până se alipește garniturii formate din doar patru vagoane. Se aude un fluier prelung, toată lumea în vagoane, pornim la oră fixă. Un domn ne încântă de pe peron cu o melodie...

Copiii freamătă, dar nici unii adulți nu sunt mai prejos. Pornim la drum cu o viteză mică (10-15 km/oră) astfel că cei aproximativ 14 km îi parcurgem în maxim o oră. Străbatem mai întâi o porțiune din localitatea Sovata, zărim turnul Belvedere, traversăm drumul județean DJ 153 de câteva ori în fluieratul insistent al locomotivei, mergem destul de mult prin pădure, pătrundem în câteva poieni, trecem peste podețe de beton, urcăm până la o altitudine de aproape 700 m apoi coborâm, lucruri care se repetă pe drumul de întoarcere.

La capăt de drum, în preajma satului Câmpu Cetății, poposim circa 15 minute, timp necesar locomotivei pentru a se repoziționa în celălalt capăt al garniturii. E prilej de a observa de aproape „căluțul negru de metal” , de a ne poza cu el, de a simți de aproape vibrația mecanismului. Mică dar vânjoasă, locomotiva face față zilnic celor trei călătorii de 28 de km dus-întors.

Călătorii se înghesuie spre cele câteva măsuțe improvizate unde se vinde porumb fiert (6 lei/buc.), colac secuiesc și sirop (20-25 lei/750 ml – așa și așa), palincă și lichior de nucă (25 lei/500 ml - bunișor).

Din nou în vagoane, ne așezăm pe cealaltă parte a vagonului și privim peisajele, nu sunt extraordinare, dar e plăcut. Chiar dacă e cald, briza adie ușor, iar pădurea oferă răcoare. Doamna simpatică trece de vreo două ori cu portavocea și ne îndeamnă să aplaudăm, să cântăm, să ne închipuim că trecem prin pădurea fermecată și suntem personaje de basm.

După două ore ne întoarcem în gara Sovata, unii obosiți de călătorie (îndeosebi copii mai mici), alții încântați și veseli. Nouă ne-a plăcut această călătorie cu Mocănița din Sovata; având în vedere peisajul de pe traseu - distanța și timpul de parcurgere sunt de ajuns pentru o distracție pe cinste.

Scurt istoric. Calea ferată cu ecartament îngust a fost deschisă în 1915 și lega orașul Târgu Mureș cu Praidul. Garniturile de tren au transportat de-a lungul timpului pasageri, soldați în timpul războaielor și mărfuri (sare din zona Praid, lemn, sfeclă de zahăr și cereale). În 1997 circulația feroviară se întrerupe definitiv, abia în 2010-2011 se reface pentru călătorii de agrement tronsonul de 11 km între Sovata și Câmpu Cetății.

Anul viitor locomotiva cu aburi „Sovata” împlinește 10 ani de când poartă călătorii pe șine între Sovata și localitatea Câmpu Cetății. Construită în Polonia în 1949 bătrâna locomotivă înghite cărbuni sau lemn și apă pentru a urni vagoanele, „iuțeala maximă” fiind de 35 km/oră.

Sfaturi. Ar fi bine să luați bilete undeva la mijlocul vagonului 3 astfel veți fi mereu la jumătatea garniturii și nu veți fi afectați de fum sau scântei (deși e plăcut din când în când să simți mirosul fumului). De asemenea, luați cu voi o sticlă de apă și ceva de ronțăit dacă vă știți pofticios, la capăt de linie nu aveți multe opțiuni; o pereche de ochelari de soare nu ar strica pentru cei sensibili, deși se merge mult prin pădure. Și poate cel mai important lucru: fiți atenți la vegetația de pe marginea căii ferate, multe crengi lovesc vagoanele deschise.

În concluzie noi ne-am simțit bine în această excursie feroviară cu Mocănița și recomand această călătorie celor care iubesc trenurile. În ultimii ani Mocănița din Sovata a ajuns un obiectiv căutat de turiștii care vin în această zonă a județului Mureș.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 4505 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI