Nuremberg – Orasul renascut precum pasarea Phoenix

TIPĂREȘTE

In primul rand o mica clarificare, ati vazut de multe ori probabil, in ceea ce priveste numele acestui oras ca unii il numesc Nuremberg, iar altii Nürnberg, ei bine, nici una dintre denumiri nu este gresita, nemtii spun Nürnberg iar ceilalti Nuremberg, ca sa nu va spun ca bavarezii ii spun altfel, dar nu vreau sa va incurc si mai mult.

Nuremberg trebuia sa fie destinatia mea dintr-o frumoasa zi de vara, cand am luat biletul de tren am mers pe peron si cam atat. Nu ma uitasem pe tabela asa ca urma sa vad ca primul tren urma sa fie de abia la ora 9 (ca sa am suficient timp la dispzitie trebuia sa iau trenul de ora 7). Acum, ca sa intelegeti, vara au loc lucrari pe calea ferata, asa ca mai sunt trenuri anulate, sau inlocuite pe anumite portiuni cu masini, cert este ca planul meu pentru acea zi era compromis (am mers acasa si am facut o re-rutare) insa la final planul tot mi-a iesit, dar asta este o alta poveste.

Asa ca intr-o alta zi frumoasa de vara (partial, pentru ca in Nuremberg m-a si plouat) am pornit spre Nuremberg, un oras care este al doilea ca marime dupa Munchen, cu o populatie de 500000 locuitori, si aflat la circa 170 km de acesta. Raul Pegnitz trece prin mijlocul orasului (de fapt asta nu stiu sigur), despartind orasul in doua, astfel incat in perioada medievala vorbeam de Orasul de Sus si Orasul de Jos, intre ele aflandu-se acest rau.

Nuremberg nu este un oras pe care sa il vizitezi intr-o zi, dar intr-un weekend prelungit poti vedea mai mult din oras. Eu am ajuns acolo de doua ori, prima data, si aici fac un comentariu, sper sa nu va schimbati buna impresie pe care o aveti despre mine =)), sau daca nu aveti o parere buna despre mine, macar sa nu se strice mai mult, prima data am ajuns aici pentru ciorba de burta, iar a doua oara la recomandarea colegei noastre @krisstinna, ca Targul de Craciun de aici este in topul Europei (povesti despre targuri de Craciun insa mai spre toamna, poate va dau idei… care sa si poata aplica sa speram).

Asadar, despre ciorba de burta separat, pana atunci sa va povestesc cam cum a decurs plimbarea mea si ce am vazut eu. In primul rand stiam ca avand biletul Bayern Ticket despre care v-am povestit aici vezi impresii am transportul in comun inclus (tramvai, autobuz, metrou) ceea ce facea sa pot parcurge distante mai mari (mergi mult pe jos prin prisma obiectivelor, dar la intoarcere spre gara mi-a fost de folos). Cum stiam ca aveam sa merg spre partea istorica a orasului, am ales sa merg mai intai pe langa zidurile vechi, chiar daca am facut-o pentru un singur obiectiv, acesta fiind insa o cladire veche si impresionanta. Chiar daca nu puteam sa o vizitez si in interior, m-am bucurat insa sa o vad la exterior. Acesta este unul dintre cele mai mari teatre din Germania si a fost construit in perioada 1903-1905, in stil Art Nouveau. Cladirea este bogat ornamentata, si o sa vedeti asta in poze. Aici se gaseste si un mic parculet in care se afla si un mic monument, bustul lui Richard Wagner.

Revenind inspre gara, o cladire de asemenea impresionanta, daca nu ai vedea scris pe ea “DB- Deutschebahn” nu prea ai crede ca aici este o gara, si traversam un mic podet pentru a patrunde prin “Frauentör” intr-o zona veche a orasului, inconjurata de niste ziduri “de aparare” dar si de un turn “Frauenturm” . Aceasta zona ascunde insa o multime de mici terase unde va puteti opri fie pentru o cafea sau de ce nu pentru vestitii lor carnati si o bere, si tot aici in zona veti gasi mici magazinase traditionale pline de suveniruri. Mi-am continuat drumul mergand pe artera principala (Königstrasse) mai intai, iar in rest, dupa inspiratie. S-au pastrat multe cladiri vechi, desi orasul a fost distrus in proportie de 90 % in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ulterior el insa a fost refacut, astfel incat istoria sa nu se uite.

Au fost orase care au fost scutite de bombadament, insa cum Hitler considera orasul Nuremberg perfect pentru mitinguri ale partidului nazist, banuiesc ca bombardarea lui a fost si ca un fel de razbunare. Insa razbunarea omenirii a venit si la finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, deoarece timp de cativa ani (1945-1949), aici au avut loc celebrele procese pentru crime impotriva umanitatii si a pacii. Si tot ca o razbunare a istoriei, Nuremberg a devenit in 2001 primul oras din lume care a primit premiul UNESCO pentru educatia legata de drepturile omului. Orasul insa a renascut precum pasarea Phoenix, fiind refacut din ceea ce a ramas, astfel incat sa ne bucuram astazi de el asa cum este.

Insa asa cum m-au dus pasii, am trecut si peste raul Pegnitz pe Podul Muzeului (Museumbrucke), si daca tot vorbim de muzee, am vazut cateva insa doar din exterior, nu am avut prea mult timp la dispozitie, asa ca am preferat sa vad orasul, insa am trecut pe langa Muzeul Transporturilor (am facut doua poze prin geam), dar am trecut si pe langa primaria veche.

Despre primaria veche (Alte Rathaus) doar cateva cuvinte, a fost ridicata in 1332, dar distrusa in cel de-al Doilea Razboi Mondial, pentru a fi refacuta in 1956. Normal indeplineste functia administrativa al carei scop este, insa poate fi si vizitata (tur ghidat programat, insa nu m-am potrivit ca program, gratuit, doar ca la final daca vreti puteti dona o suma modica). Si ca atractia sa existe, aici se gaseste o temnita ce dateaza din Evul Mediu, si in care se gasesc 12 celule dar si o incapere pentru tortura)

Si inca unul dintre muzeele interesante pe langa care am trecut (vazut la fel, doar din exterior, insa am vazut ca intra ceva lume in muzeu), este muzeul numit Muzeul National Germanic (Germanisches Nationalmuseum) unde se gaseste cea mai mare colectie din tara in ceea ce priveste arta si cultura germana. Este un muzeu pe care mi-ar placea sa il vad, si cum mai am si alte obiective pe lista, s-ar putea sa mai ajung pe acolo. Insa exact langa muzeu se gaseste un alt obiectiv interesant, Calea Drepturilor Omului (Strasse der Menschenrechte) un monument (un set de coloane) dedicat pacii mondiale.

Revenind insa la oras, ca sa mai schimbam putin directia, daca sunteti insotiti de copii sau vreti sa va aduceti aminte voi de copilarie, va recomand Muzeul Jucariilor (eu nu l-am vizitat, insa mai am ceva timp la dispozitie, asa ca poate o sa ajung sa il vad)

Nu puteam sa nu trec si prin Piata Centrala (Hauptmarkt) unde chiar am gasit si un targ de produse locale, unde ca de obicei inghit in sec, un loc unde iarna se organizeaza Targul de Craciun, intradevar unul dintre cele mai frumoase pe care le-am vazut. Tot in aceasta zona se afla si o fantana interesanta, un adevarat “obiectiv turistic” , Fantana Frumoasa (Schönner Brunnen). Este o fantana construita in secolul XIV, de 19 m inaltime, colorata de nu o poti rata, si impodobita cu personaje din Imperiul Roman. Fantana este inconjurata de un grilaj de fier pe care era montat un inel de alama (initial a fost din aur, insa cum a fost furat, s-a trecut la alt metal, dar si asa a mai fost furat de cateva ori) despre care s-a zvonit ca ar aduce noroc daca iti pui o dorinta si il invartesti de trei ori. Eu nu am facut-o insa sper sa nu ca asta sa nu schimbe nimic.

Si daca vorbim despre fantani si statui, mai mentionam inca una (de altfel in Nuremberg sunt multe grupuri statuare, eu am vazut 3 dintre cele mai reprezentative), numita Corabia nebunilor (Das Narrenschiff) care reprezinta un vas ce trasporta 7 persoane, un schelet si un caine, este bazata pe o lucrare din secolul XVI si ii arata pe Adam si Eva, fiul lor Cain dar si alte figuri violente, sau ca prezentare generala, este o scena care arata distrugerea lumii.

Si ca sa terminam cu grupurile statuare, mai vreau sa va prezint una pe care insa imi doream chiar de acasa sa o vad, este vorba de lucrarea intitulata Caruselul Casniciei (Ehekarussel), o lucrare din marmura si bronz care prezinta etapele casniciei incepand cu dragostea fierbinte de la inceput, inceputurile placute ale vietii in doi, apoi cu copii, trecem si la aparitia certurilor si la imbatranirea urata a cuplului pana la momentul final – moartea. Este o opera interesanta pe care o sa o vedeti in poze, exact etapele despre care am povestit mai sus, si chiar daca a fost o opera controversata (costuri foarte mare), are si o parte practica (ascunde de fapt o gura de aerisire a metroului) dar si una turistica, venind multi turisti pentru a face poze aici.

Incet, incet (sa nu obosesc) am ajuns si in zona unde aveam un interes, Casa lui Albrecht Dürer unde m-am dus sa imi fac programare pentru turul ghidat (nu e neaparata nevoie, avand audio ghid, insa o sa vedeti de ce am facut asta in articolul urmator), apoi pentru ca mai aveam ceva timp am mai cutreierat putin prin jur, am ajuns pana la castel, insa nu aveam timp sa il vizitez, tot asa, este pe lista urmatorului tur prin Nuremberg, apoi m-am invartit din nou in jurul casei lui Dürer unde se gasesc o multime de terase, dar si un alt grup statuar, reprezentat in special de un iepure din bronz, o lucrare care poate nu te impresioneaza, dar este un omagiu adus acestui artist a carui casa-muzeu urma sa o vizitez si care m-a impresionat in mod deosebit, si este un loc unde sigur mi-as dori sa mai ajung inca o data.

Tot in apropierea casei lui Dürer se afla si restaurantul care mi-a dat imbold sa vin aici, si despre el am sa va povestesc separat deoarece merita.

Ce as mai putea spune? Nuremberg este un oras extraordinar, nu este departe de Munchen si va va surprinde in modul cel mai placut oricate asteptari ati avea si va invit deocamdata sa il descoperiti prin intermediul pozelor, dar si a acestui filmulet youtube pe care il rog pe web sa il ataseze acestui articol. Alegeri inspirate si sa ne auzim de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 2226 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI