Motto: „Piatra sfărâmată, cu firişoare negreCare ţâşnesc la suprafaţă ascundeMai multă istorie decât Etruria şi Roma la un loc.Cu toţii deservesc ţăranii pe o rază de zece kilometri, Nesistematizate şi-nţesate, străzile saleAbstracţie nu pot face de pământulNeadus de valuri de la hotarele urbei”. Charles Tomlinson (1927-2015), „Compact: Volterra” Iată o descriere succintă dar mai mult decât corectă: într-adevăr, istoria etruscă şi romană se regăsesc [...] — citește

De fiecare data cand sunt intrebata cum a fost in Volterra, primul raspuns care imi vine in minte este “bun”, in Volterra a fost... bun! :) Cu riscul de a parea oprita in dezvoltare la nivelul de jos al piramidei lui Maslow, acela al trebuintelor primare, marturisesc putin rusinata ca cel mai mult si mai mult mi-a placut mancarea, apoi orasul, atmosfera si toate celelalte. Din pacate si sotului i-a placut bucataria toscana, atat de mult incat acum, intorsi acasa, de cate ori ii pun ceva de [...] — citește

Ma uit cu nedumerire la pagina alba din fata mea care de buna vreme se tot incapataneaza sa ramana libera de cuvinte. Amintirile, sentimentele, senzatiile dau navala atunci cand evoc calatoria in Volterra si totusi slovele se impreuna atat de greu in incercarea de a-mi asterne pe hartie impresiile. Poate pentru ca mi-a ramas inima inca hoinarind pe strazile din Volterra, prinsa pentru totdeauna in atmosfera de poveste a orasului etrusc, iar sufletul se dezvaluie anevoios intr-un articol de [...] — citește

“Du-te la manastire, Ofelia! ”, a spus Hamlet... si Ofelia s-a dus ca nu prea avea ce face, deh, asa erau vremurile, femeia se supunea fara carctire barbatului. Ehe, multa apa s-a scurs pe garla de atunci, lucrurile s-au mai schimbat pe ici, pe colo si ma gandesc ca a venit vremea sa le razbunam pe stra-stra-stra bunicile noastre care, fie ca greseau au ba, erau trimise uneori la manastire sub stricta supraveghere a maicutelor. Asa ca dupa 20 de ani de casnicie, am hotarat: la manastire [...] — citește