Miracolele din Pisa

TIPĂREȘTE

Circuit Italia. 23 mai 2017.

Desteptarea mult mai devreme in aceasta dimineata pentru micul dejun la Albergo AutoPark Hotel din Florenta. O noua zi in fata cu multe obiective de vizitat. Conform programului urma sa ne indreptam catre Milano, tinta finala, dar mai intai trebuia sa bifam Pisa, Genova si Torino. Trei regiuni de strabatut: Toscana, Liguria si Piemont, la final Lombardia, cu Milano.

Am servit micul dejun mai repejor, bagajele la cala autocarului si pornim la drum. Ma uit la ceas, arata ora 07:30. Dupa calculele ghidului trebuia sa ajungem la Pisa in jurul orei 09:00.

Datorita infrastructurii italiene ajungi in timp util la destinatie. Pana la Pisa s-a mers excelent pe A1, am trecut pe langa Prato (orasul plantelor), Pistoia (locul unde s-a nascut Leonardo da Vinci), Montecassini Terme, Pescia, Collodi (satucul unde a copilarit Carlo Collodi, creatorul celebrului personaj ”Pinocchio”), Seravalle, Luca si, in sfarsit, ajungem la Pisa, la Parcheggio din Via Petrasantina.

Sa spunem ceva despre Pisa. Este un oras cu aproximativ 100.000 de locuitori, resedinta a provinciei cu acelasi nume, regiunea Toscana, aflat la gura de varsare a raului Arno in Marea Mediterana. Orasul a fost un insemnat centru comercial si maritim in Evul Mediu, la concurenta cu Genova, Amalfi si Venetia. A ramas in istorie datorita celebrului complex denumit „Piata Miracolelor”. Cea mai vestita personalitate din Pisa ramane de departe Galileo Galilei (1564 - 1642) care si-a consacrat toata viata studiilor de fizica si de astronomie. Acoperit de onoruri de catre marele duce Cosimo al II-lea di Medicis, care si-a insusit teoriile lui Galilei despre rotatia Pamantului in jurul axei sale - „Epure si muove” - savantul a trebuit sa-si renege doctrina in fata Tribunalului Inchizitiei, in 1634, pantru a nu sfarsi ars pe rug ca inaintasul sau Giordano Bruno. Cu toate acestea Inchizitia l-a condamnat la arest permanent la domiciliu, iar scrierile i-au fost interzise. In 1992, Papa Ioan Paul ai II-lea a recunoscut ca Biserica Catolica l-a condamnat pe nedrept pe Galilei.

Pornim la pas din parcare, pe Via Petrasantina, pana la Porta Nuovo care asigura accesul in „Piata Mracolelor”. Zona prin care trecem este foarte linistita si plina de verdeata. Cladirile vechi si noi nu depasesc trei etaje in inaltime. Doar un tren regional mai sparge atmosfera. Ajungem la destinatie si observ ca in jurul complexului protejat de ziduri inalte functioneaza un adevarat bazar. „Pentru shopping dupa vizita”, striga ghidul la grup. Evident cativa romanasi se imprastiase-ra printre tarabe. Bun ! Cine vrea sa intre, intra in complex ! Cine nu doreste poate sa ne astepte afara !

Reprezinta un complex sfant, sacru, de catre Biserica Catolica, dominata de patru edificii impunatoare: Baptisteriul San Giovanni, Catedrala Santa Maria Assunta, Camposanto si Turnul inclinat. Partial asfaltata si restul cu iarba, zona de 8,87 ha, piata mai gazduieste Ospedale Nuovo de Santo Spirito, Museo Sinopie si Museo dell Opera del Duomo. In 1987 intreg complexul a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

Am intrat in complex pe sub arcada de la Porta Nuova si toate „miracolele” apar in fata ochilor. De la distanta asta pot sa la apuc cu palma. Observ la dreapta Baptisteriul, Domul si Turnul inclinat care le domina. Intre Baptisteriu si Dom un zid separa Camposanto. La dreapta o cladire lunga de culoare caramizie: Museo Sinopie. Grupul nostru se indreapta catre Dom pentru vizita (gratuit). Ajuns in fata Domului intorc privirea catre Baptisteriu, in acel moment fiind inchis pentru vizita din cauza lucrarilor de reconditionare. Observ cativa alpinisti industriali care lucrau de zor la reabilitarea cupolei.

O constructie inceputa la jumatatea secolului al XII-lea si s-a terminat la mai bine de doua secole dupa, in 1363. Edificiul datoreaza aspectul sau echilibrat ce combina atat elementele de factura gotica, cat si de origine romanica, arhitectului sau, Diotisalvi, si urmasilor sai, Nicola Pisano si Giovanni Pisano. Masoara in inaltime aproximativ 55 m, cu un diametru de 34,13 m, fiind construit in intregime din marmura. Ridicat pe acelasi teren nisipos si instabil alaturi de Catedrala si Turn, Baptisteriul se apleaca cu 0,6 grade spre Catedrala. Nicola Pisano a adaugat un acoperis exterior dand forma unei cupole. Exteriorul cupolei este imbracat cu foi de plumb pe partea estica (orientata spre Catedrala) si placi rosii pe partea vestica (orientata spre litoral), dand un aspect pe jumatate cenusiu si pe jumatate rosu. In varful cupolei sta statuia Sfantului Ioan Botezatorul.

Sa revenim la singurul obiectiv pe care pot sa-l vad si din interior: Catedrala Santa Maria Assunta sau Domul. Un privilegiu pentru noi, vizita este gratuita.

Catedrala romano-catolica dedicata Adormirii Maici Domnului, sediul Arhidiocezei din Pisa. Constructia a inceput in 1063 sub indrumarea arhitectului Buscheto, in stil roman, cu fonduri provenind de la bogatiile confiscate in urma luptelor impotriva arabilor din Sicilia. La inceputul secolului al XII-lea Catedrala a fost exxtinsa sub conducerea arhitectului Rainaldo care a marit lungimea naosului prin adaugarea a trei compartimente in concordanta cu stilul original al lui Buscheto, a largit transeptul si a proiectat o noua fatada care a fost completata de lucratori sub indrumarea sculptorilor Guglielmo si Biduino. Aspectul actual al Catedralei este rezultatul a numeroase lucrari de restaurare derulate in diferite epoci, la care au participat arhitecti renumiti precum Giambologna, Gasparo Mola si Pietro Tacca.

Decoratia exterioara, bogata, contine marmura multicolora, mozaic si numeroase obiecte din bronz din prada razboiului cu arabii din Sicilia. Arcadele inalte arata influenta islamica din sudul peninsulei. Fatada din marmura gri si alba, decorata cu insertii de marmura colorata, a fost realizata de maestrul Rainaldo. Deasupra celor trei usi se afla patru niveluri de galerii impartite prin cornise cu intarsie de marmura, in spatele carora se deschid ferestre simple, duble si triple. Usile grele din bronz ale fatadei au fost realizate de diferiti artisti florentini in secolul al XVII-lea. La inceput credinciosii intrau in Catedrala prin usa Sfantului Rainerius, aflata in transeptul cu acelasi nume, care se gaseste in fata clopotnitei. Aceasta usa a fost turnata in jurul anului 1180 de Bonnano Pisano si este singura usa care nu a cazut prada incendiului din 1595 care a deteriorat puternic Catedrala. Usa Sfantului Rainerius este decorata cu 24 de sculpturi in relief de bronz care prezinta evenimente ale Noului Testament.

Interiorul, impartit in partea din fata intr-o nava centrala, flancat de doua culoare laterale pe fiecare parte si cu transeptul si absida in trei nave, este acoperit cu marmura alba si neagra, cu coloane monolitice din marmura gri avand capiteluri cotintice. Tavanul este din lemn, cofra, din secolul al XVII-lea, pictat si decorat cu frunze de aur, realizat de Domenico si Bartolomeo Atticciati; poarta stema familiei Medicis. Coloanele corintiene din granit dintre naos si absida provin de la moscheea din Palermo si sunt piloni pisani pastrati din 1063 dupa un atac comun de succes cu normanzii asupra arabilor din orasul resedinta al Siciliei. Mozaicul mare din absida lui „Hristos intronat intre Fecioara si Sfantul Ioan Evanghelistul” este faimos pentru chipul sfantului, pictat de Cimabue in 1302, care a supravietuit miraculos incendiului din 1595. Mozaicul, in mare parte realizat de Francesco da Pisa, a fost dus la bun sfarsit de Vincino da Pistoia cu Madona in partea stanga (1320). Amvonul, o capodopera realizata de Giovanni Pisano, a supravietuit incendiului din 1595, dar a fost demontat in timpul lucrarilor de restaurare si nu a fost reasamblat pana in 1926. Pe panourile usor curbate sunt sculptate cu un limbaj expresiv evenimente din viata lui Hristos. In fata amvonului este suspendata „Lampa lui Galilei”, o copie din bronz, datand din secolul al XVI-lea. Se spune ca paracliserul, aprinzand-o, a facut-o sa oscileze, ceea ce i-a inspirat savantului teoria sa asupra miscarilor izocrone.

Situat in lateral, intre Baptisteriu si Catedrala, se afla CAMPOSANTO, al carui nume provine de la faptul ca pamantul asternut in spatiul delimitat de zidurile, porticurile si arcadele decorate cu fresce a fost adus de catre cruciati de pe Muntele Golgota. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in 1944, tirurile de artilerie si un incendiu au distrus o parte din constructii si frescele de pe ele. Lucrarile de restaurare au inceput dupa terminarea razboiului si au durat cativa ani. Sinopiile frescelor sunt adapostite intr-o cladire situata in partea sudica a „Pietei Miracolelor”, cladire fondata in 1979 - Museo Sinopie.

Cand spui Pisa te gandesti de indata la Campanila sa, celebrul TURN INCLINAT. In sfarsit, iata-ma in fata lui ! As fi vrut sa urc pe interior, dar programul a fost altul. Turnul este construit in cel mai pur stil roman pentru a servi ca stabiliment de alarmare si de clopotnita pentru Catedrala alaturata. Constructia masoara 58 m inaltime si a fost inceputa in 1173 de Bonnano Pisano. Lucrarea a fost terminata in 1350 fiind realizata numai din marmura alba. Inca de la finalizarea lucrarilor s-a observat tendinta de inclinare cu 1 mm - 2 mm pe an si, de atunci au fost incercate zeci de solutii pentru a contrabalansa inclinarea - de la cabluri de otel inoxidabil la injectii de beton armat si chiar de plumb in fundatie. Satisfactia constatarii ca periculoasa inclinare s-ar fi stopat a venit spre finalul mileniului II. Asta spre satisfactia turistilor din toata lumea, dar care, trebuie sa recunoastem, ar fi fost deceptionati daca turnul ar fi fost readus la o verticalitate pefecta. Constructia mai este renumita datorita aspectului cilindric, cu turnuletele bizantine, dar tratata in maniera pisana. Farmecul galeriilor cu coloane care par a se infasura in spirala pe cele sase etaje, reflecta o realizare artistica exceptionala. Din varful Turnului, Galileo Galilei a realizat faimoasa experienta care l-a dus la descoperirea legii caderii corpurilor.

Fluierul ghidului da semnalul ca vizita s-a incheiat. Cu totii ne indreptam catre iesire. Intregul tur a durat o ora si jumatate. Acum avem timp liber pentru shopping la bazarul de pe Largo Coco Griffi de langa complex. Un adevarat bazar cu tarabe la care vand turci, pakistanezi si chinezi. Am cumparat mici suveniruri apoi m-am alaturat grupului pentru a reveni la parcarea din Via Petrasantina unde ne astepta autocarul. Era ora 11:30 cand s-a plecat catre Genova.

In concluzie Pisa a fost doar un scurt intermezzo, 90 de minute. Pot afirma: „am venit, am vazut, am plecat!”

---

VIZUALIZĂRI: 574 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI